Spiritualitate

Noţiunea de Spiritualitate se referă, în sens restrâns, la tot ceea ce este legat de spirit. Spiritualul, circumscriind diferitele posibilităţi ale naturii ultime a omului, este în general opus temporalului şi mundanului. Principala caracteristică a spiritualităţii este conştientizarea universului ca un Tot în intimitatea căruia individul se situează prin experienţa (strict personală) a unor trăiri de natură religioasă. Deseori se traduce printr-o expresie mult elevată a continutului vieţii, în contrast cu percepţia senzorială. De asemenea, spiritualitatea se preocupă de sănătatea şi armonia psihică, iar în tradiţia orientală spiritualitatea (adhyatma) este pusa în legatură cu existenţa sufletului. 

       O importantă distincţie este cea între spiritualitate şi religie. Spiritualitatea în religie se refera la o trăire la un nivel mult mai personal în cadrul religiei respective, sau la relaţia directă pe care individul o are cu divinitatea în care crede. Spiritualitatea luată independent faţă de religie, pe de alta parte, se defineşte prin credinţa că există numeroase căi spirituale, dar nici o religie nu se află în posesia totală şi exclusivă a adevărului. În acest sens, se insistă pe necesitatea găsirii unei căi personale de către fiecare căutator. Între aceste două feluri de a percepe spiritualitatea, accentele sunt puse diferit de religiile ortodoxe (în sensul de “tradiţionale”) şi de mişcările de tip New Age. În spiritul acesteia din urmă, William Irwin Thompson a afirmat că “religia nu este identică cu spiritualitatea, ci este mai degrabă forma pe care aceasta o ia in cadrul civilizaţiei”.

 

 

Domenii conexe: Religie, Filosofie, Orient.