Egipt

 

Spiritualitatea şi religia Egiptului din perioada antică era una politeistă prin excelenţă. Zeii veneraţi în acea perioadă erau foarte numeroşi, cifra exactă neputând fi precizată. Existau zeităţi mari şi mici, demoni, animale şi obiecte divine. Mulţi dintre zei erau proslăviţi în primul rând într-o anumită zonă sau într-un anume oraş.
     Conform credinţei, zeii fuseseră primii creaţi de către Demiurg, el însuşi fiind primul zeu . paradoxal, se credea că fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul omului. Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenţei fiinţelor , fie că sunt ele oameni sau zei. Exista trei elemente care îi compun: „akh” „ka” şi „ba”. Akh-ul este forţa divină, spiritul lui Ra, expresia deplină a luminii. La origine numai zeii puteau să aiba akh-ul, însă, ulterior, şi muritorii puteau să o dobândească. Ka-ul este născut din răsuflarea creatorului şi reprezintă caracterul, personalitatea individului, chiar un alter-ego al acestuia. Într-un fel, acesta reprezintă rezervorul forţelor sale vitale. Ka-ul nu dispare în momentul morţii, având o existenţă independentă de trup. El supravieţuieşte mereu într-un suport terestru precum o statuie, o pictură sau cadavrul mumificat. Un alt principiu spiritual este ba care semnifică energia deplasării, o forţă invizibilă ce trăieşte independent în corp şi poate călători în alte lumi. Datorită sa-ului, morţii îşi îndeplinesc transformarea în lumea de dincolo.
     Unele zeităţi se bucurau totuşi de o înaltă consideraţie în întreg Egiptul: Ptah, zeul creator, Ra, zeul Soarelui, Shu, zeul aerului, Nut, zeiţa cerului, Geb, zeul Pământului, Hathor, zeiţa iubirii şi a muzicii, Min, zeul fertilităţii, Isis, soţia şi mama care se îngrijeşte cu credinţă, Montu, zeul victoriei, Thot, zeul ştiinţei şi al înţelepciunii, Horus, stăpânul cerului şi zeu al monarhiei, Amon-Ra, zeul originar, sau Osiris, stăpânul imperiului subpământean. Amon-Ra este cea mai renumita zeitate din pleiada de zei a Egiptului. La început zeu al aerului, al vântului si al luntraşilor, Amon devine zeu de stat la Teba si este asimilat cu Ra, zeul Soarelui la Heliopolis. Amon este zeul local al Tebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundităţii.
     Aflat pe picior de egalitate cu zeul Amon-Ra, este zeul Osiris. Odată cu trecerea timpului, Osiris devine mult mai iubit şi mai venerat de către supuşii egipteni, punându-l într-un con de umbră pe Amon-Ra. Osiris este zeul lumii de apoi, al tărâmului morţilor, dar este si zeul vegetaţiei. Mai presus de toate acestea, Osiris este zeul egiptean suprem, zeul zeilor, cel care impune toate obiceiurile si legile de pe pământ, dar si in lumea de apoi. Ii are ca părinţi pe zeiţa Nut(Cerul) si pe zeul Geb (Pământul), iar ca fraţi pe Isis, Neftis si Seth.
     Toţi aceşti zei apăreau în diferite ipostaze: de om, de animal sau ca o plăsmuire cu trup de om şi cap de animal; ei erau recunoscuţi şi în fiinţele şi obiectele acestei lumi. Astfel, Amon se înfăţişa şi sub forma unui berbec sau a unei gâşte, Horus ca şoim, Thot ca ibis, Montu ca taur, Hathor ca vacă sau ca pom, Nut ca boltă cerească sau Ra ca soare. Animalele care îi reprezentau pe zei deveneau şi ele divine, într-un anume fel. De aceea erau şi acestea venerate, mumificate şi îngropate în cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor sacre a sporit tot mai mult în decursul vremii.
     Apis reprezintă unul dintre numeroasele animale venerate in Egiptul Antic. Apis este taurul sacru al egiptenilor. Este zeul forţei si al fecundităţii si apare sub forma unui taur căruia i se acorda onoruri divine.
     Şi pisicile erau considerate animale sacre de către egipteni. Zeiţa cu cap de pisică a egiptenilor era Bastet. Mai era supranumită şi „ochiul lui Ra”, fiind considerată zeiţa muncii, a bucuriei, stăpâna căminului şi protectoarea naşterilor. Zeiţa întruchipează feminitatea, manifestând blândeţe, seninătate, dar, ca orice pisică, aceasta poate să fie şi vicleană şi combativă, transformându-se într-o adevărată leoaică în faţa duşmanilor săi.
Egiptenii antici venerau deci o mulţime de zeităţi, dar şi un zeu atotputernic, unic. Zeii mai puţin importanţi erau reprezentaţi şi veneraţi în tot Egiptul, dar zeul unic era invocat în mod special în rugăciunile lor.
     A fost o perioadă în timpul Egiptului Antic în care întreaga religie a fost reformată într-un mod radical. Reformatorul a fost nimeni altul decât Akhnaton care a şocat la acea vreme întregul popor egiptean prin introducerea unei religii monoteiste în locul venerării tuturor zeilor de până atunci. Intr-o perioada in care omenirea era de religie politeista, Aton este primul zeu din istoria omenirii căruia i se închina toata lumea. El a fost un zeu unic suprem prin excelenta. Nu numai ca mulţi au renunţat la religia politeista pentru a i se închina numai lui, dar religia sa permitea ca oricine sa o poată adopta, neexistând restricţii. Este reprezentat sub forma soarelui, insa nu a soarelui la care egiptenii se închinau pana atunci. Acest soare strălucea si îmbia cu razele lui pe absolut toţi locuitorii regatului sau, dar si pe locuitorii regatelor ce se întindeau dincolo de graniţele cetăţii.
 
 
Domenii conexe: Esoterism, Mistică, Mitologie, Magie.

Copyright © 2024 Anticariat Esoteric. Powered by Zen Cart