Creştinism
Creştinismul este religia acelora care mărturisesc credinţa în Iisus Hristos, pe care-l recunosc şi-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu şi purtător al unui mesaj universal de mântuire propăvăduită de apostoli. Această religie şi crezul ei este în continuitate cu ebraismul (veterotestamentar) şi ca împlinire a Alianţei încheiate de Dumnezeu cu poporul lui Israel.
Creştinismul, aşadar, îşi are originea de la evenimentul şi misterul lui Hristos (viaţa, cuvintele, pătimirea, moartea sa pe cruce, învierea sa din morţi, înălţarea la cer şi trimiterea Mângâietorului în ziua de Cincizecime). Se caracterizează prin monoteismul său, conform, de altfel, matricei originare ebraice.
Nucleul fundamental al credinţei creştine constă în afirmarea lui Dumnezeu creator al universului (şi – prin urmare – al omului), fiinţă plină de iubire şi de grijă părintească (într-adevăr, Crezul creştin enunţă: „cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute”), constituit în trei Persoane distincte în relaţie, dar egale în natură.
În Iisus Christos este recunoscută o dublă natură: divină şi umană, fiecare dintre ele deplină. Acest adevăr a fost confirmat de moartea sa pe cruce şi de învierea sa din morţi.
Majoritatea denominaţiunilor creştine afirmă fidelitatea sa faţă de esenţa creştinismului primordial, în ciuda formei schimbate.
Cele trei mărturisiri de credinţă (crezuri) ale creştinilor sunt:
* Simbolul apostolic (anul 50);
* Simbolul niceno-constantinopolitan, stabilit prin sinoadele ecumenice de la Niceea (325) şi Constantinopol (381);
* Simbolul atanasian (sec. IV-VIII?), ce explică amănunţit dogmele creştine de bază, comune tuturor tendinţelor şi confesiunilor creştine.
De la predicarea lui Iisus (adică a evangheliei – „vestea cea bună” că Dumnezeu a împlinit promisiunile sale cf. Lc 2, 35u.), conform creştinismului, izvorăşte nu numai vestea unei mântuiri finale a omului şi a universului, dar şi angajarea persoanlă în dinamica unei morale contrasemnată de iubire faţă de aproapele şi a unei vieţi trăită în relaţie persoanlă cu Dumnezeu.
Biblia spune că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine (2Cor. 5:19,20). Pentru unii creştini, Logosul este a doua persoană din Sfânta Treime (Dumnezeu Unu-ntreit - termen care nu apare în Sfânta Scriptură), care se întrupează, devenind în acelaşi timp Isus Hristos/Iisus Hristos/Isus Christos, făcându-se om adevărat şi rămânând în acelaşi timp Dumnezeu adevărat.
Pentru creştini, omul se mântuieşte prin moartea şi învierea lui Iisus Hristos. Potrivit teologiei temeliilor, Iisus moare pe cruce pentru a plăti Tatălui preţul de răscumpărare a păcatelor omenirii, apoi învie, urmând ca toti oamenii să învie la sfârşitul istoriei. Potrivit, însă, teologiei liberale, omul se mântuieşte doar prin aderarea la Hristos.
În creştinism fundamentală este şi referinţa la dimensiunea comunitară: într-adevăr, cei care cred în Iisus Hristos sunt chemaţi să participe direct la viaţa comunităţii.
Creştinismul mai poate fi – şi, de fapt este – definit ca „religia cărţii”, datorită importanţei textelor sacre şi a referinţei la aceste texte ale revelaţiei adunate în Biblie.
Totuşi conţinuturile doctrinare esenţiale care îl caracterizează au fost elaborate în decursul secolelor şi au dat origine la nenumărate confesiuni religioasa, care – în diferite feluri – îşi exprimă legătura lor cu acest patrimoniu doctrinar comun.
De-a lungul timpului, principalele divergenţe s-au manifestat:
* în legătură cu natura reală a lui Iisus Hristos;
* în legătură cu gradul de libertate a omului în interiorul planului divin de mântuire;
* în legătură cu modul de organizare instituţională a comunităţii creştine;
* în legătură cu raporturile creştinismului cu puterea politică.
În jurul acestor probleme de fond s-au manifestat, în plus, divergenţe între creştini şi în legătură cu:
* interpretarea corectă a textelor revelate,
* a sacramentelor,
* a riturilor liturgiei şi
* a codificării normelor morale.
Domenii conexe: Mistică, Filosofie, Religie, Spiritualitate.
 Cristian Tabără - Experiența mistică a luminiiÎn religiile orientale și în creștinismul ortodox Info stoc |
||||
 D. Furtună - Ucenicii stareţului Paisie în mânăstirile CernicaUcenicii stareţului Paisie în mânăstirile Cernica şi Căldăruşani Info stoc |
||||
