|
 Swami Shivananda, cunoscut şi sub numele de Mahapurush Maharaj, a fost unul din discipolii direcţi ai lui Sri Ramakrishna. Născut într-o familie respectabilă din Barasat, a primit o educaţie bună, atât la nivel secular cât şi spiritual.
După întâlnirea cu maestrul său a devenit Swami şi, deşi fusese căsătorit, a reuşit să-şi păstreze cu succes jurământul de castitate. Şirul peregrinărilor începute dup numirea sa ca Swami s-a sfârşit o dată cu întoarcerea lui Swami Vivekananda din Vest. O mare sarcină pe care a avut-o în timpul vieţii a fost conducerea Organizaţiei Ramakrishna, de-a lungul căreia s-a dovedit a fi un sprijin pentru foarte mulţi căutători spirituali.
În învăţăturile sale a accentuat iubirea faţă de Dumnezeu ca fiind mult superioară exerciţiul mecanic al gesturilor religioase, deşi şi acestea din urmă îşi pot avea utilitatea. De asemenea, şi-a îndemnat discipolii la rugăciune pentru obţinerea virtuţilor, a devoţiunii şi a credinţei, atunci când nu există suficentă putere pentru austerităţile meditaţiei.
Swami Krishnananda şi Swami Chidananda, doi dintre discipolii direcţi ai lui Swami Shivananda, au contribuit prin scrierile lor la continuarea tradiţiei spirituale iniţiate de Sri Ramakrishna.
|
