|
 Convingerea celor ce studiază planurile subtile ale acestei lumi este că, dincolo de planul fizic există şi mai multe alte planuri astrale, iar oamenii, la fel, dincolo de trupul fizic posedă şi alte corpuri, alcătuite din materii mult mai fine decât cea grosieră (astfel, există corpul astral, corpul cauzal etc.). Corpul „fluidic" sau „eteric” coincide în timp real cu corpul fizic. Imaterial şi, totuşi, uneori vizibil, corpul eteric (astral) poate să se detaşeze temporar de corpul fizic şi să exploreze lumea astrală, care este împărţită la rândul ei pe mai multe nivele de vibraţie, începând cu planurile infernale şi ajungând până la cele paradisiace. De aceste două corpuri se distinge „corpul cauzal" - cu totul imaterial - care ar uni existenţele noastre diverse dincolo de reîncarnări succesive. Mistica, la rândul ei, postulează un corp „glorios" sau un „corp de glorie" care este strălucitor şi care nu se sinchiseşte de obstacolele materiale.
Dar această diviziune a cunoscut schimbări după autori şi doctrine. Astfel, fiinţa omenească ar fi constituită din trei părţi: corpul fizic, sufletul si corpul astral. Corpul fizic este materie pură şi, în consecinţă, e supus trecerii şi putrezirii. Sufletul ţine de planul divin. Cât despre corpul astral, el se situează într-o zonă intermediară şi favorizează relaţiile între lumea vizibilă si cea invizibilă.
Este motivul pentru care în vis, transă şi stări secundare, anumite fiinţe privilegiate, precum prezicătorii şi mediumurile, au posibilitatea de a intra în contact cu planul astral, care permite toate fenomenele descrise de parapsihologie: bilocaţie, clarviziune, telepatie, acţiune la distanţă etc. Ieşirile „în astral" permit, de asemenea, divinaţia viitorului şi comunicarea cu morţii.
Când viaţa încetează pentru corpul fizic, corpul astral subzistă, cel puţin provizoriu, în aşteptarea unei noi reîncarnări. El poate să dea târcoale şi să se materializeze fugitiv în orice loc. Aceasta explică existenţa anumitor apariţii mai mult sau mai puţin fantomatice.
|
