|
Joseph Banks Rhine (1895, Juanita, Pennsylvania - 1980, Durham, Carolina de Nord) parapsiholog american. După o copilărie, se pare, fără probleme, frecventează Universitatea din Ohio de Nord şi colegiul din Woorster, unde urmează cursuri de teologie; când izbucneşte primul război mondial, se înrolează voluntar. Este repartizat într-un corp de puşcaşi marini. Se consacrase deja unor studii de botanică, când se căsătoreşte (1920) cu o prietenă din copilărie, Louisa Ella Wechkesser, care va deveni colaboratoarea sa cea mai asiduă. După o criză morală, sau mai precis religioasă, se înscrie cu tânăra lui soţie la Universitatea din Chicago. În urma studiilor şi lucrărilor efectuate primesc licenţa, iar apoi doctoratul în ştiinţe în 1925. Rhine ocupă catedra de fiziologie vegetală de la Facultatea de Botanică a Universităţii din Virginia de Vest. Cuplul doreşte să-şi ia un an liber, pentru a se consacra parapsihologici, şi merge în 1926 la Harvard, unde lucrează un psiholog, William Mac Dougall, care se interesează de fenomenele paranormale. Familia Rhine îl urmează anul următor la Universitatea Duke din Durham (Carolina de Nord). Oferindu-i-se o catedră de filozofie şi psihologie, William Mac Dougall le acordă destul timp liber lui J.B. Rhine şi soţiei sale, Louisa, pentru a începe primele lor lucrări universitare în materie de parapsihologic. În toamna anului 1927 un mic grup de studenţi se alătură lui J.B. Rhine. Acesta primeşte subvenţii modeste pentru cercetările lor şi, în 1935, are posibilitatea să deschidă un laborator adevărat: Laboratorul de parapsihologie al Universităţii Duke, unde se elaborează metoda cantitativă. Doi ani mai târziu, apare un periodic, The Journal of Parapsichology, care informează despre lucrările şi cercetările lui Rhine şi ale discipolilor săi. Dar din cauza polemicilor pe care această publicaţie nu a încetat să le provoace, Rhine aşteaptă sfârşitul celui de-al doilea război mondial pentru a face cunoscute rezultatele sale în privinţa psihokineziei. Renumele său creşte mereu; este invitat de universităţile străine pentru a ţine conferinţe care se bucură de multă atenţie astfel că, pe drept sau pe nedrept, este înţeleasă ca parapsihologică orice metodă care pune în valoare fie cărţile Zener (pentru ESP), fie amestecarea zarurilor (pentru PK). Bibliografia lui J.B. Rhine este impozantă, mai ales prin articolele pe care el le publică. Dintre lucrările sale, menţionăm: New Frontiers of the Mind (1937); The Reach of the Mind (1947), New World of the Mind (1953) şi, în colaborare, Extrasensory Perception after Sixty Years (1940); foarte importanta Parapsichology, Frontier Science of the Mind (1957) etc. Pe lângă numeroase alte articole, datorăm Louisei Rhine, mai ales, Hidden Channels of the Mind. Onestitatea scrupuloasă şi modestia funciară ale lui Rhine au fost recunoscute şi salutate chiar şi de către adversarii parapsihologiei sau de către cei care foloseau alte metode decât el. Duşman al oricărei falsificări, el îi respinge cu duritate pe cei ce se pretau la fraude. Astfel, J. Levy, un fost adjunct al său, a trebuit să demisioneze de îndată ce Rhine a aflat că acesta trucase una dintre experienţe.
|