|
Geber (sec XIV - XV). S-a născut pe la īnceputul secolului XIV. A fost autorul necunoscut al cātorva cărţi ce s-au situat printre cele mai influente lucrări de alchimie şi metalurgie de-a lungul perioadei secolelor XIV şi XV. Numele Geber, o formă latinizată a lui Jabir, a fost adoptat datărită marei reputaţii a alchimistului arab din secolul VIII, Jabir ibn Hayyan. Cāteva lucrări ştiinţifice de provenienţă arabă atribuite lui Jabir au fost traduse īn latină īntre secolele XI şi XIII. Astfel, atunci cānd un autor care era probabil un alchimist practicant spaniol a īnceput să scrie īn jurul anului 1310, a adoptat forma europenizată a numelui, Geber, pentru a adăuga mai multă autoritate lucrărilor sale, care, cu toate acestea, reflectau mai degrabă practicile alchimice europene ale secolului XIV, decāt cele arabe timpurii. Sunt cunoscute patru cărţi ale lui Geber: Summa perfectionis magisterii (Suma perfecţiunii sau Măiestria perfectă, 1678), Liber fornacum (Cartea furnalelor, 1678), De investigatione perfectionis (Investigarea perfectiunii, 1678), şi De inventione veritatis (Inventarea veridicităţii, 1678). Acestea exprimă cea mai clară expresie a teoriei alchimice şi cel mai important set de instrucţiuni de laborator care vor apărea pānă īn secolul XVI. Īn consecinţă, erau studiate la scară largă, şi au avut o extrem de mare influenţă īn acest domeniu īn care de obicei predomninau misticismul, secretul şi obscuritatea. Geber a acceptat majoritatea teoriilor alchimice arabe, pe care le-a răspāndit de-a lungul Europei vestice. A pornit de la ideea că toate metalele sunt compuse din sulf şi mercur, dānd descrieri detaliate ale proprietăţilor metalice ale acestor compuşi. A explicat de asemenea şi folosirea unui elixir ce transmuta metalele de bază īn aur. Cu toate acestea, abordarea raţională a lui Geber a conferit alchimiei o poziţie mai fermă şi mai respectabilă īn Europa. Directivele sale practice ale procedurilor de laborator erau atāt de clare, īncāt era evident că era familiarizat cu multe operaţiuni chimice. Astfel, a descris purificare compuşilor chimici, prepararea acizilor (cum ar fi cel nitric sau sulfuric) şi construcţia şi folosirea aparatelor de laborator, īn mod special a furnalelor. Lucrările lui Geber despre chimie nu au fost egalate īn acest domeniu pānă īn secolul XVI, odată cu apariţia scrierilor chimistului italian Vannoccio Biringuccio, a mineralogului german Georgius Agricola şi a alchimistului german Lazarus Ercker.
|