|
 Către sfârşitul secolului al XIX-lea, G.I. Gurdjieff (1866 – 1949), împreună cu un grup de apropiaţi, cuprinzând oameni de ştiinţă, muzicieni, artişti, arheologi şi alţii, au format grupul „Căutătorii adevărului”.
Susţinuţi de întrebările pe care le împărtăşeau cu toţii despre sensul şi scopul vieţii pe pământ şi în particular al vieţii fiinţelor umane, au petrecut mai mulţi ani călătorind prin Asia Centrală, punând laolaltă fragmente dintr-o învăţătură veche despre umanitate şi despre posibiliţăţile de evoluţie a omului.
Ulterior, Gurdjieff a adus această învăţătură în Moscova.
În timpul Revoluţiei el pleacă împreună cu o mare parte dintre elevii săi, stabilind în cele din urmă Institutul pentru Dezvoltarea Armonioasă a Omului, la Fontainebleau – Avon, lângă Paris. Acolo, pentru tot restul vieţii sale, şi-a continuat rolul de învăţător spiritual, scriind câteva cărţi şi atrăgând mulţi discipoli din Franţa, Anglia şi America.
A patra cale
Fără să fie o religie sau o filosofie, învăţătura lui Gurdjieff este o „cale practică în viaţă”, un mod în care omul se angajează în lucrul cu sine însuşi pentru cultivarea fiinţei şi pentru cunoaşterea de sine.
Ideile cosmologice şi psihologice care sunt miezul „Lucrului” nu sunt numai pentru înţelegere intelectuală. Moştenirea lăsată de Gurdjieff cuprinde o culegere de muzică puternic evocativă, compusă împreună cu elevul său Thomas de Hartmann (1886 – 1956); un sistem unic de mişcări şi dansuri sacre care nu se aseamănă cu nimic văzut înainte în est sau vest; o abordare a activităţilor practice – cum ar fi grădinăritul sau arta şi meşteşugurile – ca mijloc pentru studiul de sine; şi, peste toate acestea, ocazia de a participa la întâlnirile de grup la care, într-o atmosferă de atenţie rafinată şi printr-un schimb sincer cu cei care au venit în lucru mai înainte, ceva poate fi transmis.
Dincolo de limitele convenţiilor sociale, ale opiniilor „la modă” sau ale graniţelor naţionale, învăţătura lui Gurdjieff cheamă nemijlocit interiorul bărbatului si al femeii cu eternele, fundamentalele întrebări ale fiinţei umane: „Cine sunt eu?” şi „De ce sunt aici?”
(Textul de mai sus este reprodus prin bunavoinţa Gurdjieff Studies: London & Bucharest. Copyright © 2008).
|
